Noul şef ANP: În 26 de ani de când am păşit în democraţie s-au construit doar două penitenciare noi, la Arad şi la Giurgiu

in Interviu | 28 August 2016, 12:33 | 0 comentarii

Marius Vulpe, noul director al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor (ANP), a declarat, în cadrul unui interviu acordat MEDIAFAX, că se poartă negocieri pentru construirea de noi clădiri în actualele penitenciare din ţară, cu bani norvegieni, ca soluţie pe termen scurt pentru supraaglomerare.
Director general interimar al ANP din 1 august, Marius Vulpe susţine că sunt purtate negocieri cu parteneri norvegieni pentru ridicarea, cu fondurile acestora din urmă, de noi clădiri în actualele închisori din ţară, acolo unde sunt identificate posibilităţi, şapte penitenciare fiind înscrise deja pe listă. Demersul vine ca soluţie temporară la supraaglomerarea din închisori, în acest sens fiind începute identificările în teren.
În primul său interviu de când a preluat conducerea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, Marius Vulpe a vorbit, pentru agenţia de presă MEDIAFAX, şi despre lipsa de motivaţie a medicilor care ar trebui să vină să lucreze în sistemul penitenciar, în prezent fiind doar 139 de doctori la nu mai puţin de 30.000 de deţinuţi. De asemenea, şeful ANP consideră ca fiind o problemă şi "migraţia foarte mare" a deţinuţilor, considerând-o, în unele situaţii, "cauza existenţei insectelor" în celule.
Marius Vulpe consideră că nu sunt suficiente posibilităţile de lucru în închisoare şi spune că sistemul "a avut o problemă" în cazul aşa-zişilor deţinuţi-scriitori.

Vă prezentăm integral interviu acordat de directorul general interimar al ANP agenţiei de presă MEDIAFAX:

Reporter : Ați fost pus în funcția de director în plin protest al deținuților, protest care a debutat la Penitenciarul Iași, pe care dumneavostră îl conduceați. În aceea perioadă, au fost voci care au spus că sunteți, citez, un personaj “controversat” și că deținuții de la Iași au reclamat purtare abuzivă din partea conducerii. Cum răspundeți la asta?
Marius Vulpe : Am fost numit în aceea perioadă, din fericire, am gestionat cât s-a putut de bine acel incident. Din nefericire, deţinuţii nu au motivat comportamentul abuziv, însă eu ştiu ce nemulţumiri aveau. Referitor la liberările condiţionate din penitenciar. Acelea nu se datorează abuzurilor comisiei de acolo care de altfel sunt prezidate de către un magistrat, judecătorul de supraveghere. Nu este exclusiv la îndemâna unui director să hotărască dacă un deţinut poate fi propus sau nu pentru liberare condiţionată, pentru că nici nu hotărăşte comisia din penitenciar, ci doar face o propunere, urmând ulterior două căi de atac în instanţă. Controversa a mai venit de la faptul că am cerut, am impus reguli stricte în penitenciarul Iaşi şi deţinuţii aveau nemulţumiri privind respectarea programului zilnic. Acesta nu era impus, este un program general naţional. Una dintre principalele lor nemulţumiri era supraaglomerarea din penitenciarul Iaşi, una reală. Nu pe toate spaţiile de detenţie, ci pe un pavilion care se cheamă A, de cazare, unde sunt circa 900 de deţinuţi, unde gradul de ocupare este de circa 300%. Aici le-am explicat de nenumărate ori deţinuţilor că transferul din acel penitenciar nu este atributul exclusiv al penitenciarului Iaşi.

Reporter : Ce s-a greșit în modul în care a fost condusă instituția?
Marius Vulpe :
Probabil că vă referiţi la perioada anterioară venirii mele aici. Nu cred că este ceva greşit în ce priveşte Administraţia Naţională a Penitenciarelor pentru că aproape toate revendicările deţinuţilor, nemulţumirile lor, sunt generate de insuficienţa resurselor. Atât umane, ne referim aici la angajaţi, fie resurselor financiare care în ultimă instanţă trebuiau să genereze condiţii mai bune de detenţie sau creerea de noi spaţii.Eu am văzut, după venirea în ANP, materialele întocmite, solicitările anterioare, planurile anterioare, care au creat noi spaţii de detenţie, însă nu s-a reuşit. Este un deficit foarte mare de locuri de detenţie, asta generează cele mai mari probleme şi nemulţumiri. Nu vreau să cataloghez eu dacă s-a greşit sau nu ceva. Doresc să preiau ce s-a făcut bun, demersurile să le promovăm către ordonatorul de credit, Ministerul de Finanţe, şi să încercăm să ajungem acolo unde ar trebui cu condiţiile de detenţie.

Reporter : Care ar fi bugetul optim?
Marius Vulpe :
În momentul de faţă, pentru buna funcţionare a sistemului penitenciar, este unul optim. Însă, dacă luăm în calcul ultimii cinci ani, a plecat în 2012 de la circa 832.000.000 de lei, astăzi el este de 1.269.000.000 de lei, doar din subvenţie pentru că bugetul penitenciarelor este cuprins din două componente, are două surse- subvenţia de la stat şi veniturile proprii. Nu este îndestulător. Solicitarea anterioară a fost de de 1.310.000.000. Aici punem în calcul doar buna funcţionare, mentenanţa penitenciarelor, neluând în calcul investiţiile. Asta ar însemna să facem noi locuri de deţinere. La ora actuală este vorba de circa 9.000 de locuri necesare.

Reporter : Pe ce se duc cei mai mulți dintre acești bani? Ne puteți da procente?
Marius Vulpe :
Primul titlu este titlu privind cheltuielile de personal, aici însemnând salarizarea şi toate celelalte drepturi ale personalului. Nu am cifra acum în faţă, dar reprezintă circa 70% din bugetul instituţiei. Restul cheltuielilor se duc pe bunuri şi servicii, tot ce ţine de buna funcţionare a penitenciarelor- hrana deţinuţilor, curentul, transportul deţinuţilor, transportul angajaţilor în misiuni, echipamentul deţinuţilor, toate celelalte activităţi educative derulate cu ei, medicamentele, apa, canalizarea, îmbăierea, toate celalalte necesare unei bune funcţionări a oricărei instituţii.

Reporter : Din punctul de vedere al omului care lucrează pe funcție de conducere, de zece ani în ANP, care ar fi suma corectă?
Marius Vulpe
: E greu să avansez acum o sumă corectă pentru că activitatea în sistemul penitenciar este una vie. Ce este astăzi nevoie, mâine nu mai este. Un simplu exemplu, luând în discuţie penitenciarul Iaşi, avem astăzi o nevoie de eliberare a acelor spaţii şi asta înseamnă transferul unor deţinuţi, câteva sute (nu se poate întâmpla acest lucru pentru că nu pot celalalte penitenciare prelua). Lucrul asta înseamnă amenajarea altor spaţii în alte penitenciare, transferul a 100-150 de deţinuţi în alte penitenciare. Sunt costuri care astăzi pot fi, iar poimâne nu mai sunt valabile. Vom vedea dacă planul de dezvoltare a sistemului, impus de către Ministerul Justiţiei în urma memorandumului semnat de către premier, dacă se va aplica, va genera costuri substanţiale privind construirea de noi penitenciare şi identificarea de noi spaţii pentru cazarea deţinuţilor. De acolo pleacă toate problemele. Dacă deţinuţii ar fi cazaţi conform prevederilor legale româneşti, cu siguranţă şi celelalte nemulţumiri ale lor ar fi mult reduse.

Reporter : Este necesară schimbarea priorităților când vine vorba de repartiția acestor fonduri?
Marius Vulpe :
Aşa este creionat orice buget al oricărei instituţii publice, se începe cu cheltuielile de personal. Nu prioritatea lor ci, pe de o parte, suplimentarea acestui buget cu destinaţie clară crearea de noi spaţii de detenţie. Dar trebuie să privim şi din punct de vedere funcţional dacă la ora actuală sistemul penitenciar este capabil să cheltuiască aceşti bani şi să-i pună în operă. Construirea unui penitenciar poate dura 5, 6 sau 7 ani , depinzând de multe alte elemente- constructor, proiectant, execuţie în construcţii. Eu nu cred că prioritizarea ar trebui modificată, ci doar căpătarea unei cadenţe şi a unei experinţe în construirea de noi penitenciare pentru că România nu are astăzi o experinţă în acest domeniu, ştiut fiind faptul că în 26 de ani de când am păşit în democraţie s-au construit doar două penitenciare noi, la Arad şi la Giurgiu.

Reporter : Care este situația personalului medical din sistemul penitenciar?
Marius Vulpe :
Anul acesta este un an deosebit în sensul că, începând de anul trecut şi anul în curs, foarte mulţi angajaţi ai sistemului penitenciar au îndeplinit condiţiile legale şi s-au pensionat. Situaţia nu este una dramatică, dar foarte dificilă. Avem foarte multe locuri vacante, foarte mulţi medici s-au pensionat, au părăsit aşa cum părăsesc şi sistemul public din România, au ales să lucreze în străinătate. La data la care vorbim, din 1.141 de posturi în sectorul medical sunt 704 ocupate şi 437 vacante. Ministerul şi Administraţia au alocat fonduri şi alte resurse pentru ocuparea acestor posturi, au fost scoase la concurs, dar din cele 704 doar 139 sunt cu medici, restul de 543 cu asistenţi medicali şi 22 alte specialităţi. Deficitul acesta se datorează nu numai plecării, ci şi faptului că în ultimii cinci ani nu au fost scoase posturi la concurs. Pe de altă parte, este motivaţie scăzută a medicilor de a veni în sistemul penitenciar pentru că şi riscurile sunt pe măsură. Una e să lucrezi într-o policlinică sau într-un spital privat sau într-un spital public unde faci gărzi şi beneficiile salariale sunt pe măsură, alta este să lucrezi în penitenciar unde sunt şi bolnavi psihic, deţinuţi violenţi, deţinuţi cu grad sporit de risc, frustraţi, nemulţumiţi, oameni cu potenţial violent.

Reporter : Cum vedeți rezolvarea?
Marius Vulpe :
Sistemul penitenciar a avut două soluţii până acum. Au fost posibilităţi de încheiere a unor protocoale sau a unor contracte de prestări servicii. S-au încheiat, dar la nivel local, fiecare unitate în funcţie de posibilitate. Una este să fii penitenciar în Bucureşti, cum este Jilava sau cum este Rahova, şi există o ofertă de spitale sau policlinici sau cabinete individuale care pot presta servicii în penitenciar, alta este să fii la Poarta Albă, în mediul rural, unde nu ştiu câţi medici ar veni la 25 -30 de kilometri de oraş să consulte deţinuţi. Asta a fost o soluţie. Pe de altă parte, au fost încheiate contracte de prestări servicii cu cabinete medicale de medicină generală, pentru că sunt penitenciare care nu au niciun medic angajat. Ultima soluţie identificată anul acesta a fost alocarea de resurse financiare şi deblocarea posturilor. Din păcate, nu toate condiţiile sunt atractive. Am dat un anunţ, s-au prezentat foarte puţini medici, am repetat anunţul. Dar noi sperăm ca la finalul anului să crească substanţial procentul de încadrare şi să găsim medici care să dorească să vină în sistem.

Reporter : Dar în cazul personalului socio-educativ?
Marius Vulpe :
Aici stăm un pic mai bine. Au fost posibilităţi de trecere dintr-o funcţie în alta în cadrul aceleaşi unităţi, am avut angajaţi care şi-au completat studiile sau au venit cu studii superioare şi au putut ocupa posturile. Am organizat concursuri în interiorul penitenciarului. Nu putem spune că stăm foarte bine. La începutul anului acest, erau încadrate în sectorul reintegrare 625 de posturi din 987 prevăzute. E clar că şi aici e un deficit şi atunci cel care suferă este tot deţinutul care nu poate participa la activităţi educative aşa cum ar trebui, care nu poate beneficia de consilieri, care nu poate beneficia de toate programele standardizate din penitenciar. Aici soluţiile au fost cam aceleaşi ca la partea medicală şi cauzele tot cam la fel. Au fost blocate posturile, nu s-au putut încadra.

Reporter : Personalul este insuficient aici și datorită standardelor de personal impuse de conducere?
Marius Vulpe
: Nu, standardele au fost impuse printr-un instrument creat anul trecut. Anul acesta sunt în reevaluare toate statele de organizare a penitenciarelor şi lucrăm pe un astfel de standard să ajungem la penitenciarul ideal. Sigur, nu se va putea. Pe prezumţiile văzute, pe calculele deja existente, dar nefinalizate, ar însemna o nevoie de aproximativ încă 4.000 de angajaţi. E clar că nu vom ajunge la o asemenea cifră, dar acum statele de organizare ale sistemului prevăd undeva la 15.000 de posturi care niciodată nu au fost încadrate. Nu cred că asta este cauza principală, ci doar faptul că au fost blocate atâta timp posturile. Toate acestea se răsfrâng asupra calităţii actului profesional în ceea ce îi priveşte pe deţinuţi, principali beneficiari ai serviciilor noastre.

Reporter : Pune asta în pericol (deficitul din sectorul medical și din cel socio-educativ -n.r.) reintegrarea socială după liberare? Cum vedeți rezolvarea pe termen scurt?
Marius Vulpe :
Într-o oarecare măsură, într-o mică măsură. Reintegrarea socială depinde şi de societatea care îi primeşte după liberare. E mai puţin influenţat de ce au trăit ei în penitenciar. Mi-e greu să cred că, dacă în penitenciar nu a beneficiat de servicii stomatologice, nu se va putea reintegra în societate. Mi-e greu să cred că nu se va putea reintegra în societate dacă nu a beneficiat de servicii medicale de o anumită specialitate. Dar, întradevăr, dacă am avea mai mulţi specialişti cu siguranţă l-ar ajuta, ar fi mai pregătit, s-ar putea apleca mai mult psihologii, asistenţii sociali pe obişnuirea deţinutului cu demersurile care trebuie să le facă atunci când iese din penitenciar. Din păcate, aproape toţi deţinuţii se învaţă într-un soi de asistenţă socială în penitenciar. Atunci e greu când ieşi în societate şi nu ai absolut niciun venit, dacă nu eşti sprijinit de familie sau de vreo instituţie, e foarte greu să te reintegrezi, ştim cu toţii asta. Instituţiile ştiu ce au de făcut. Din păcate, aproape toate instituţiile colaboratoare suferă de acelaşi lucru, de resurse umane.

Reporter : Care sunt cauzele pentru condițiile igienico-sanitare dezastruoase din unele penitenciare? Se alocă fonduri suficiente pentru igienă? De ce în 2016 sunt penitenciare cu gândaci și şoareci în celulă? Care e rezolvarea propusă de dumneavoastră?
Marius Vulpe :
Nu le-aş cataloga ca fiind dezastruoase. A evoluat foarte mult pe această linie. Ele nu sunt ce ar trebui să fie într-un loc comun, unde locuiesc oameni, în speţă deţinuţi. Principala cauză e clar că este supraaglomerarea. Vă dau exemplu penitenciarul de la care vin. Într-o cameră în care locuiesc 26 de persoane, pe trei niveluri de cazare de paturi, e practic imposibil să ai o igienă impecabilă. Ţine foarte mult nu doar de regulile impuse de penitenciar, nu doar de fondurile alocate, nu doar de materialele puse la dispoziţie, ci şi de disponibilitatea omului, de educaţia omului, de dorinţa de a-şi igieniza spaţiile. Eu vă spun, sunt spaţii în care nu există gândaci, în care nu există plojniţe. Atunci îţi pui întrebarea – cum Dumnezeu într-o cameră este o igienă ca acasă şi în alta nu. O a 3-a cauză - insuficienţa fondurilor alocate de-a lungul timpului. Dar principalul este spaţiul alocat. Dacă un deţinut ar avea, aşa cum se prevede, patru metri pătraţi să locuiască cu siguranţă i-ar încăpea toate bagajele, toate obiectele şi bunurile. Şi le-ar putea ordona, ar putea fi verificat şi nu ar mai fi probleme pe această linie. Una dintre cauzele existenţei acestor insecte este şi faptul că deţinuţii se plimbă foarte mult între penitenciare. Există o migraţie foarte mare, fie temeinică, alteori inventată. Duc cu ei aceste insecte. Oricât de bine ai igieniza un penitenciar, dacă îţi vine un deţinut cu astfel de insecte, care se înmulţesc foarte repede, pot contamina penitenciarul unde există o igienă mai bună.

Reporter : Au deținuții suficiente posibilități pentru a lucra după gratii?
Marius Vulpe:
Nu, nu au suficiente posibilităţi, din două motive. Există munca în folosul penitenciarului unde sunt locuri limitate de muncă. Se spală, se calcă cu deţinuţi, se mătură, se prepară hrană, toate aceste servicii sunt asigurate cu deţinuţi. Cel puţin în penitenciarele mari unde sunt 1.500 de deţinuţi nu poţi oferi mai mult de 150 de astfel de locuri. Munca plătită, care se prestează fie în penitenciar, fie în exteriorul penitenciarului, depinde foarte mult de contracte de prestări servicii pe care penitenciarul le poate încheia cu terţi, cu firme. Aici nu depinde doar de director de penitenciar, ci şi de zona în care este aşezat. Una este să ai un penitenciar în zona de vest, alta este în est, în Vaslui, sau în sud, la Craiova, unde cererea de locuri de muncă este foarte redusă. Dar clar că există şi abilitatea unor directori de a atrage forţă de muncă, astfel de contracte pentru forţa de muncă, mai bine faţă de alţi directori. Depinde foarte mult şi de categoria de deţinuţi pe care îi ai în custodie. Sunt penitenciare care au deţinuţi tineri, foarte mulţi fără şcoală terminată, alte penitenciare au deţinuţi foarte bolnavi, foarte mulţi şi nu îi pot folosi la muncă. Mai sunt categorii de risc, de maximă siguranţă, care nu pot fi scoşi la muncă, sau necesită o forţă de supraveghere foarte mare, foarte costisitoare, şi atunci nu se justifică scoaterea la muncă.

Reporter : Vi se par corecte avantajele deținuților care muncesc? Aveți propuneri de modificare aici?
Marius Vulpe :
Nu, mie mi se par corecte. Cei care muncesc pentru firme beneficiază de o cotă parte din banii care se câştigă, pe de altă parte de o reducere a pedepsei. Nu cred că ar trebui introduse beneficii mai multe, în plus ei fiind recompensaţi pentru astfel de activităţi în cadrul unei comisii din penitenciar, dacă au muncit bine şi au dat rezultate bune. Eu cred că sunt îndestulătoare prevederile actuale privind recompensarea muncii în penitenciar.

Reporter : Ca om care a condus 10 ani un penitenciar important din țară, care a intrat în contact cu deținuții, are o persoană încarcerată toate condițiile astfel încât inspirația să fie atât de mare pentru a reuși o lucrare științifică în câteva ore? Cum vă explicați că se reușesc aceste performanțe? Ați propune o modificare aici?
Marius Vulpe :
Nu cred că sunt toate condiţiile, şi nu în toate penitenciarele. Recunosc că nu cunosc toate penitenciare, dar eu vă spun nu există condiţii atât de bune încât un om să aibă inspiraţia să scrie o astfel de lucrare în aşa scurt timp. Cu siguranţă că am avut o problemă. Doamna ministru a exprimat public acest lucru. Clar că au fost reglementările nu tocmai atât de stricte. Sunt convins că la momentul emiterii, elaborării, acestor acte normative, decizii de director, ordine de ministru, ce au fost, nimeni nu s-a gândit la o aşa avalanşă de lucrări ştiinţifice. Acum, aşa cum ştim, a fost aprobată de către Guvern o hotărâre care reglementează foarte strict acest domeniu. Eu zic că este o reglementare bună şi va limita tendinţa de a scrie aşa de multe lucrări. Vor beneficia cei care chiar scriu, pentru că sunt intelectuali în penitenciare şi eu cred că pot scrie astfel de lucrări.

Reporter : Au fost cazuri, aflate și de presă, când persoane influente în spațiul public au reușit să-și impună condițiile și în spatele gratiilor, vedeți aici Cristian Borcea la Poarta Albă. Cum de se întâmplă asta? Sunt vulnerabili cei din personalul ANP?
Marius Vulpe
: Nu cred că sunt vulnerabili în faţa unor astfel de oameni ci doar, din dorinţa de a nu încălca drepturile deţinuţilor, permit crearea unor condiţii mai bune. Cred că este doar o insuficientă fermitate a unor angajaţi. Cred că nu ne vom mai întâlni cu astfel de conduite în sistemul penitenciar.

Reporter : Ați fost consultat, ca și director al Penitenciarului Iași, înainte ca strategia MJ pentru îmbunătățirea condițiilor să fie publicată? Cum vedeți dumneavoastră planul celor de la Mj? Ce ar trebui făcut pe termen scurt?
Marius Vulpe :
Da, am fost consultaţi. Ne-a fost trimis de către minister acel plan în unităţi. Cred că poate fi îmbunătăţit. Pe termen scurt trebuie continuată politica de creare de noi spaţii de cazare. Avem în plan, conducerea actuală a ANP, vizualizarea tuturor spaţiilor de detenţie din sistem. O să mergem în teritoriu. Cu siguranţă, împreună cu directorii din penitenciare, vom identifica spaţii suplimentare ca să degajăm supraaglomerarea aceasta care generează cele mai mari nemulţumiri ale deţinuţilor şi cel mai mare disconfort al personalului. Pe de altă parte, suntem în negocieri privind fondurile europene, accesarea fondurilor norvegiene şi ne dorim construirea în cel mai scurt timp, la începutul anului viitor. Dar deocamdată sunt doar discuţii. Să vedem în ce măsură partenerii norvegieni parafează această întelegere. Am avut un grup de colegi care a mers, împreună cu specialişti din Ministerul de Interne, în Norvegia la o astfel de negociere pentre crearea în penitenciare a unor noi clădiri. În afara de amenajarea celor existente, cu cheltuieli minime, construirea de spaţii noi la standarde europene. Sunt mai multe penitenciare care au teren, au spaţiu şi care nu ar necesita atât de multe costuri ca în cazul construirii unui penitenciar nou. Sunt circa şase, şapte unităţi, care şi-au exprimat dorinţa. Nu aş vrea să avansez nume de instituţii pentru că decizia trebuie luată la nivelul Ministerului Justiţiei.

Reporter : Raluca Prună declara că nu exclude varianta amnistiei și grațierii, dacă în urma dezbaterii publice se va ajunge la concluzia că e o soluție în unele cazuri. Sunteți de acord cu asta?
Marius Vulpe :
Îmbrăţişez politicile ministeriale actuale şi mi se pare o propunere bună. Orice demers, acceptat public, care degajează penitenciarele este benefic tuturor. Atât deţinuţilor, cât şi personalului.


Comenteaza Printeaza

Noteaza articolul

Cele mai citite articole

  • ASTAZI
  • ULTIMELE 7 ZILE
  • ULTIMELE 30 DE ZILE
ziare
ziare-pe-net.ro stiri in timp real!
www.centruldepresa.ro
ziare.com