Ana Maria Pătru (AEP): O eventuală adoptare a votului obligatoriu ar trebui să reflecte nu doar opţiunea decidenţilor politici, ci şi pe a cetăţenilor

in Interviu | 22 August 2016, 12:17 | 0 comentarii

Președintele Autorității Electo­rale Permanente, Ana Maria Pătru, afir­mă într-un interviu acordat AGER­PRES că o campanie de in­formare despre votul obligatoriu ar trebui susținută în așa fel încât o eventuală introducere a unui astfel de vot "să reflecte nu doar opțiu­nea decidenților politici, ci și pe cea a cetățenilor".
 În interviu, Pătru prezintă ins­tru­mentele pe care AEP le are la în­demână pentru a preveni utilizarea banilor negri în campania electo­rală, dar vorbește și despre implica­rea instituției pe care o reprezintă în procesul de organizare a ale­gerilor în străinătate.

AGERPRES: La alegerile lo­ca­le ați pregătit un ghid de fi­nan­țare a campaniei electorale pentru partide. Aveți în vedere un ast­fel de demers și pentru ale­gerile parlamentare?
Ana Maria Pătru: Da, cu siguranță că și la alegerile parlamentare partidele politice vor beneficia de un ghid realizat de specialiștii Au­to­rității Electorale Permanente. Principiile generale și normele pri­vind finanțarea și controlul finan­ță­rii campaniei electorale pentru acest scrutin sunt aceleași ca la ale­gerile locale. Ceea ce diferă, evident, sunt reperele calendaristice și limi­tele maxime ale contribuțiilor și ale cheltuielilor electorale.

AGERPRES: O problemă ma­joră care a existat în toate campaniile electorale de după Revo­lu­ție a fost reprezentată de banii negri utilizați în aceste campa­nii. Ce măsuri aveți în vedere pentru li­mitarea acestui fenomen, dacă nu chiar pentru eliminarea lui?
Ana Maria Pătru: În primul rând, trebuie să știți că regulile pri­vind finanțarea activității partidelor politice și a campaniei electo­ra­le din Legea 334/2006 s-au modifi­cat radical anul trecut, iar principa­la modificare a vizat acest lucru. Știm cu toții că, de acum înainte, campa­niile electorale vor fi finanțate de la bugetul de stat, iar competitorii elec­torali trebuie să respecte cu stric­tețe condițiile stabilite de lege pentru a putea beneficia de rambursarea cheltuielilor electorale. Acest act normativ s-a aplicat pentru prima dată la alegerile locale din 5 iunie, iar luna viitoare, când Au­toritatea Electorală Permanentă va încheia verificarea dosarelor de rambursare a cheltuielilor electo­ra­le, cetățenii se vor putea convinge de utilitatea și eficiența acestui act normativ. Un element de noutate este faptul că mandatele candida­ți­lor declarați aleși nu vor fi validate dacă formațiunile politice din care aceștia fac parte nu depun în con­di­țiile legii rapoartele de venituri și cheltuieli detaliate.

AGERPRES: Dar în situația în care apar suspiciuni pentru să­vârșirea unor fapte de natură pe­na­lă, care sunt pașii pe care îi ur­mați?
Ana Maria Pătru: Avem la în­demână, potrivit legii, posibilitatea de a nu rambursa cheltuielile electo­rale efectuate cu încălcarea nor­m­elor legale și bineînțeles, dacă apar astfel de suspiciuni, vom sesi­za organele de urmărire penală.

AGERPRES: Guvernul a anun­țat niște modificări legis­la­tive la Legea electorală. În 2014 s-a vorbit destul de mult despre res­ponsabilitatea Autorității Elec­torale Permanente în modul în care s-a desfășurat atunci vo­tul în afara granițelor. Concret, ce responsabilități are AEP pe aceas­tă linie și ce a făcut până acum astfel încât episodul din 2014 să nu se mai repete?
Ana Maria Pătru: Mă bucur că ați adus în discuție responsabilitatea Autorității Electorale în organi­zarea alegerilor în străinătate, pen­tru că în spațiul public persistă o oarecare confuzie în acest sens după ce în 2014 s-a încercat o pa­sa­re a răspunderii către AEP pentru aglomerațiile de la secțiile de vo­tare din străinătate. Vreau să pre­cizez că instituția care organizează alegerile parlamentare pentru ro­mânii din străinătate este Minis­te­rul Afacerilor Externe. Autoritatea Elec­torală are și ea atribuții, dar în in­formarea alegătorilor, în valida­rea cererilor acestora de înscriere în Registrul Electoral și în administrarea acestuia, în selecția și de­sem­narea experților electorali și a ope­ratorilor de calculator. Autoritatea Electorală Permanentă a început campania de informare încă de anul trecut, imediat după modificarea le­gislației electorale referitoare la alegerile parlamentare. Am epuizat toate căile de comunicare disponibile, și anume: site-ul nostru, pagina de Facebook, rețeaua de Twi­tter, canalul Youtube, am realizat materiale audio și video, tipărituri, am or­ganizat întâlniri directe cu cetă­țe­nii în străinătate, am folosit info-chioșcurile existente în cadrul co­mu­nităților românești și în aeroporturile internaționale din țară pentru a disemina cât mai multe ma­teriale informative. Am inițiat în parteneriat cu Ministerul Aface­rilor Externe campania "Dialog cu Diaspora", am avut sesiuni de in­for­mare cu cetățeni, cred, din pes­te 20 de capitale și orașe europene, cu numeroase comunități de ro­mâni.

AGERPRES: Una dintre dificultățile care au apărut în 2014 a fost lipsa personalului pentru sec­țiile de votare din afara gra­ni­țelor. Ar mai putea exista o astfel de problemă și la alegerile parlamentare?
Ana Maria Pătru: Nu mai știu exact, dar sunt convinsă că au fost ca­zuri izolate. Îmi aduc aminte că la vremea respectivă le-a semnalat ministrul de Externe. Era vorba de câ­teva secții de votare din New York și Londra la care au absentat în ziua votului reprezentanții partidelor politice în birourile electorale, însă absența lor nu a blocat procesul de vo­tare pentru că, potrivit legii, bi­ro­ul electoral al unei secții de vota­re din străinătate poate funcționa și cu trei membri, dar cu siguranță această situație a încetinit procesul de votare în condițiile unui număr mare de alegători care s-au prezentat atunci la secții. Conform noilor modificări legislative, președinții birourilor electorale ale secțiilor de votare din străinătate vor fi propuși anul acesta de Ministerul Afa­ceri­lor Externe, avizați de Autoritatea Electorală Permanentă și desemnați în ședință publică prin tragere la sorți computerizată. Noua lege a alegerilor parlamentare îi obligă și pe reprezentanții partidelor să con­firme până cu trei zile înaintea da­tei votării că se vor prezenta la ac­ti­vi­tatea biroului electoral al secției de votare din străinătate. În caz con­trar, vor putea fi înlocuiți.

AGERPRES: Ați pledat pentru informatizarea secțiilor de vo­tare ca măsură de transparentizare a votului și de redare a în­crederii cetățeanului în procesul de vot. Ați făcut deja niște pași în acest sens la alegerile locale, ați introdus acest sistem care ve­ri­fică în timp real situațiile în care apare votul multiplu. Ce alte astfel de măsuri pregătiți pentru ale­gerile parlamentare?
Ana Maria Pătru: La alegerile lo­cale din acest an, folosirea în premieră a sistemului de informatic de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal a fost un pas important pentru preve­nirea votului multiplu și, în pri­mul rând, pentru schimbarea percepției cetățeanului despre procesele electorale, pentru că sistemul a descoperit imediat și a blocat orice tentativă de vot multiplu. Ori­ce cetățean a avut acces online, în timp real, la datele privind pre­zența la vot. Acest sistem informa­tic va fi aplicat la toate alegerile vii­toa­re, deci și la cele parlamentare din acest an.

AGERPRES: Absenteismul la vot este o problemă la fiecare scru­tin electoral. Probabil că atri­buțiile AEP în această di­rec­ție sunt cu precădere tehnice. În­trebarea este dacă totuși AEP are vreo pârghie la îndemână care să limiteze acest fenomen.
Ana Maria Pătru: Absenteis­mul a devenit un fenomen îngrijo­rător în toată lumea. În Europa, cel mai pregnant acesta se manifestă la alegerile europarlamentare, dar este des întâlnit și la scrutinele na­țio­na­le din statele UE, iar România nu face excepție. Iată, chiar și la ale­ge­ri­le locale, unde prezența era, de re­gulă, de peste 50%, anul acesta rata absenteismului a depășit 50 de procente. Din 1990 încoace, pre­zen­ța la vot a scăzut constant, seria fi­ind întreruptă de alegerile prezidențiale din 2014, când au venit la vot 62% dintre alegători. Cauzele sunt multiple, dar aș lăsa sociologii să le analizeze. Autoritatea are so­lu­ții și este și îndrituită să facă cam­panii de informare a cetățenilor, dar cred că foarte mult ne-ar ajuta să vină lângă noi mass-media pentru ca informația să fie mai ușor di­seminată și să ajungă mai aproape de cetățean.

AGERPRES: Credeți că in­tro­ducerea votului obligatoriu ar fi o măsură oportună pentru contracararea absenteismului?
Ana Maria Pătru: Trebuie știut că în Europa sunt câteva țări unde votul obligatoriu este legiferat și dă rezultate, în sensul că prezența la vot este mereu ridicată: Grecia, Ci­pru, Belgia, Luxemburg. Sunt însă și țări, precum Malta sau Suedia, în care votul nu este obligatoriu, dar pre­zența la urne este mai mare de­cât în statele în care legea prevede obligativitatea votului. Pentru țara noastră cred că o campanie de in­formare pe această temă ar trebui să fie susținută de o manieră care să permită ca o eventuală adoptare a votului obligatoriu să reflecte nu doar opțiunea decidenților politici, ci și pe cea a cetățenilor.


Comenteaza Printeaza

Noteaza articolul

Cele mai citite articole

  • ASTAZI
  • ULTIMELE 7 ZILE
  • ULTIMELE 30 DE ZILE
ziare
ziare-pe-net.ro stiri in timp real!
www.centruldepresa.ro
ziare.com