ETIMOLOGII: hiperurbanism

de Ionel Funeriu | in Etimologii | 28 Februarie 2016, 13:43 | 0 comentarii

„Mai mult decât orăşenesc” ar fi, etimologic vorbind, sensul acestui cuvânt greco-latin (gr. hyper „mai mult” + lat. urbs „oraș”). În limbă e ca la chimie. Combini clorul cu sodiul și obții clorura de sodiu ( sarea ), o substanță nouă cu însușiri proprii, altele decât suma însușirilor celor două elemente din care a rezultat. Tot astfel, hiperurban nu însemnă „mai mult decât orășean” , ci cu totul altceva, dar asta se va vedea mai jos.
„Mai mult decât orăşenesc” ar fi, etimologic vorbind, sensul acestui cuvânt greco-latin (gr. hyper „mai mult” + lat. urbs „oraș”). În limbă e ca la chimie. Combini clorul cu sodiul și obții clorura de sodiu (sarea), o substanță nouă cu însușiri proprii, altele decât suma însușirilor celor două elemente din care a rezultat. Tot astfel, hiperurban nu însemnă „mai mult decât orășean”, ci cu totul altceva, dar asta se va vedea mai jos.


Oamenii încearcă să-și adapteze exprimarea în funcție de împrejurările în care se află. Într-un fel vorbești la Universitate și cu totul altfel la piață, acasă în familie sau pe stradă. Există destui oameni care nu-și adaptează frazarea la circumstanțele în care se găsesc; și mai sunt dintre aceia care vor să-și impresioneze partenerul de dialog cu o exprimare elevată, dar cu totul nepotrivită. Pe aceștia din urmă înțelepciunea populară îi sancționează fără milă: „ori te poartă cum ți-e vorba, ori vorbește cum ți-e portul”. Dar cei mai mulți doresc doar să se exprime corect, însă n-au pregătirea necesară s-o facă. Și atunci cad în păcatul ce se cheamă hiperurbanism.

 
1. În graiurile din Moldova și din unele părți din Banat și Transilvaniei p + i din picior și din pită se pronunță chi: chicior, chită. Fenomenul acesta a fost botezat de lingviști palatalizare, pentru că atunci când zici chi limba se apropie de „cerul gurii”, adică de zona palatală. Există însă cuvinte cum ar fi chiftea (turcism), unde chi-ul inițial e natural, ca-n limba de origine, și atunci corect e să-l rostești ca atare. Necunoscându-i originea, vorbitorii caută să restabilească o prezumtivă corectitudine și zic: piftea, ceea ce-i greșit. Chestiunea este că piftea s-a generalizat în Moldova și atunci, dacă zici chiftea, ești inclus în categoria ignoranților. Așa că aveți grijă cum solicitați chifteaua la vreo cârciumă de pe-acolo...

2. În copilăria mea, la la țară, mă vizitează doi veri timișoreni. Să tot fi avut ei vreo 15–16 ani. Într-una din zile, o vecină cam de vârsta lor îi invită la masă. Văzând ea că nu prea se îndeamnă aceștia la pâine, mă trezesc că-i îmbie amabil: „mâncați pite, numai acuma a scos-o mama din cuptor”. Mi-a rămas în memorie ciudatul cuvânt pite și a trebuit să treacă multă vreme până să înțeleg ce-i cu el. În sat, oamenii ziceau și în loc de pe și de (ca domnul Pleșu). Vecina mea, cu un oarecare simț al limbii, a înțeles că e urban să-l înlocuiești pe ă cu e și a extins regula și acolo unde ea nu se aplică, la neaoșul pită. A vrut să fie corectă și a fost mai mult decât corectă. A vrut să fie urbană și a ajuns să fie chiar mai mult, adică hiperurbană.

3.Într-o excelentă teză de doctorat despre aspectele documentare ale scrierilor lui Slavici, profesoara Adela Gorcea descoperă un alt caz de hiperurbanism. Numele satului Măderat, din zona în care a trăit scriitorul, provine din magh. Magyarad, ceea ce înseamnă că forma corectă este Măgerat, așa cum se și rostește în graiul local. După întâiul război, administrația română – înlocuind-o pe cea maghiară – s-a lăsat înșelată de faptul că în partea locului se zice: „ge unge viñi” în loc de literarul: „de unde vii” și atunci l-a schimbat pe ge în de acolo unde nu este cazul, cu convingerea că astfel restabilește forma corectă a localității.


Nu-mi rămâne acum decât să reproduc din DEX definiția hiperurbanismului, deși poate că exemplele mele l-au explicat singure: „Fenomen care constă în crearea unor variante fonetice, forme gramaticale, accentuări sau grafii necorecte, datorită intenției vorbitorului de a evita o exprimare sau o grafie presupusă neliterară.”

 

P.S. Un sinonim pentru hiperurbanism este hipercorectitudine. Acesta din urmă e preferat  de manualele școlare.



Comenteaza Printeaza

Noteaza articolul


 

 

Suntem peste tot

ziare
ziare-pe-net.ro stiri in timp real!
www.centruldepresa.ro
ziare.com