ETIMOLOGII: management

de Ionel Funeriu | in Etimologii | 14 Februarie 2016, 14:39 | 0 comentarii

Creierul, acest centru nervos al organismului, dirijează toate acțiunile noastre practice, punând la treabă un „instrument” intermediar care este mâna.

Creierul, acest centru nervos al organismului, dirijează toate acțiunile noastre practice, punând la treabă un „instrument” intermediar care este mâna. Scrie Arghezi:

Gândește mintea, zicu-mi, dar ce-ar putea să facă
Fără gândirea1 mâinii, închisă și săracă?

 

Așa e: cu mâna a șlefuit omul preistoric prima piatră, cu mâna a construit întâiul bordei și întâia colibă, în mâna lui a ținut frâiele cu care a strunit caii; cu mâna se ține volanul mașinii, ghidonul bicicletei, vâslele bărcii și timona vaporului; ținând în mână o baghetă magică, dirijorul armonizează sunetul instrumentelor muzicale ale orchestrei sau feluritele voci umane ale unui cor; pana, penița, apoi tocul rezervor și pixul, clapele pianului sau tastele computerului urmează comenzile date de mâna omului; cu mâna acționăm telecomanda și schimbăm canalele tv; mâna lovește, pricinuind suferințe, dar tot ea mângâie, alinând sufletul...

 

Lat. manus, e panromanic, prezent, adică, în toate limbile și dialectele romanice: fr. main, it. și sp. mano, port. mão, rom. mână. La noi, cuvântul e vechi și a dezvoltat o familie bogată: a mâna, a mânui, a înmâna, a mânări, mâner, îndemânatic, la îndemână, mânecă și mânecuță. Familia neologică e și mai bogată: manivela (fr. manivelle) e o... „prelungire a mâinii”, manualul (fr. manuel) e „cartea din mâna școlarilor”, adj. manual înseamnă „făcut de mână”, manualitatea (fr. manualité, it. manualità) e „însușirea de a fi îndemânatic”. Alte neologisme: manevră (fr. manoeuvre), manierat și maniere (fr. manière), manșetă (fr. manchette), a manipula și manipulant (fr. manipuler), manufactură (germ. Manufaktur), manuscris (lat. manuscriptus), manej (fr. manège). La Manche au botezat francezii marea în formă de mânecă ce-i separă de englezi, Marea Mânecii îi spunem noi copiind modelul.

Întâiul sens al verbului latinesc ago, agere, egi, actum a fost „a pune în mișcare, a conduce”. Având un corp fonetic redus, româna l-a respins (a reținut doar pe ager și pe act), preferând alte cuvinte cu sens asemănător: duco, conduco, facio = a duce, a conduce, a face. Ne-au rămas însă de la ago multe neologisme precum: ager, agerime, agita, actor, agendă, actual etc.

 

Când concurența acerbă din SUA i-a obligat pe întreprinzători să facă artă veritabilă din știința conducerii pentru a rezista rigorilor pieței, economiștii au simțit nevoia unui termen care să denumească această artă. Și i-au spus: management (prima atestare – 1933). Lung drum a străbătut acest cuvânt. În latină manum agere însemna „a conduce cu mâna”; modelul a fost copiat de italieni: maneggiare = a trage calul de frâu; din it. a ajuns în fr. manège, apoi în engl. to manage = to control a horse (atestat din 1560). Peste aproape patru secole, management a revenit glorios în limbile de la care a migrat (it. și fr.), însă cu noul sens creat de americani. A ajuns apoi, ignorând frontierele Shengen, până în România și Bulgaria. Originea lui îndepărtată e însă, cum am văzut, în latină, așa încât mă văd obligat să reiau concluzia formulată în episodul trecut: apropiindu-ne de engleză, nu ne îndepărtăm de latină, ci, de multe ori, ne apropiem și mai mult.

 

P.S. Manufactură a ajuns în română prin germanul Manufaktur, ceea ce mă îndreptățește să extind concluzia de mai înainte și pentru germană.

 

P.P.S. Când vorbim, uităm adesea originea cuvintelor. Azi am auzit la tv că fotbalistul Lionel Messi e... îndemânatic!

 

[1] N-am posibilitatea să verific, poetul n-a prea lăsat manuscrise, dar îndrăznesc să cred că Arghezi a scris: Fără lucrarea mâinii, nu: Fără gândirea mâinii.

Comenteaza Printeaza

Noteaza articolul


 

 

Suntem peste tot

ziare
ziare-pe-net.ro stiri in timp real!
www.centruldepresa.ro
ziare.com