ETIMOLOGII: făcliile latine

de Ionel Funeriu | in Etimologii | 31 Ianuarie 2016, 13:59 | 1 comentariu

În anul 274, împăratul Aurelian a retras armata și administrația romană din Dacia. Populația sedentară a pierdut astfel pentru multă vreme, contactul cu Roma și cu vestul european în general.

În anul 274, împăratul Aurelian a retras armata și administrația romană din Dacia. Populația sedentară a pierdut astfel pentru multă vreme, contactul cu Roma și cu vestul european în general. Izolarea geografică, economică și comercială – ca să nu mai vorbim de cea culturală – a antrenat ruperea relațiilor cu limbile neolatine în formare precum franceza, italiana ș.cl. Timp de aproape 16 veacuri, cuvintele nou intrate în limba noastră soseau din limbile popoarelor vecine: de la slavi, greci, maghiari, turci. Prin adoptarea ritului ortodox – confesiune a cărei limbă de cult nu era latina, ca la catolici, ci slavona –, ne-am îndepărtat și mai mult de lumea neoromanică. Ca să descopere singur „că de la Râm ne tragem”, un cronicar precum Grigore Ureche a trebuit să studieze în Polonia, o țară slavă, dar catolică, unde învățământul și cultul creștin se oficiau în latină. Și nici nu îi va fi fost prea greu să observe, învățând latinește, că râmlenii (adică romanii) ziceau: panem, gallina, carnem, mulier, iar moldovenii lui: pâine, găină, carne, muiere...

Începând de prin sec. 18, tot mai mulți tineri români merg la studii în vestul Europei. Întorși acasă, aduc cu ei o sumedenie de neologisme, cele mai multe din franceză, întrucât pe vremea aceea franceza era limba dominantă pe continent. Româna își redescoperă astfel treptat vocația neolatină și începe să împingă la marginea vocabularului său cuvintele neromanice cu iz oriental. De-a lungul vremii, concurența sinonimică a dat câștig de cauză, mai mereu, lexicului romanic. Să se compare: belea, dugheană, han, hatâr, din turcește, cu: ghinion, magazin, hotel, favoare (fr. guignon, magasin, hôtel, faveur) sau a firitisi, din grecește, cu a felicita (fr. féliciter) ori polcovnic, din rusește, cu colonel (fr. colonel) și atâtea altele. Mai mult, neologismele de origine franceză au fost înnobilate de vorbitori cu valori meliorative (lat. melior = mai bun) în mare parte datorită prestigiului cultural al acestei limbi, pe când cuvintele de proveniență turcă sau neogreacă au acumulat note peiorative (lat. peior = mai rău), ca reflex al repugnanței față de împilarea turco-fanariotă. Mai totdeauna, relațiile cu francezii s-au dezvoltat în spirit elevat și amiabil, de natură preponderent culturală. Atitudinea vorbitorilor a fost în consecință prietenoasă față de neologismul francez, pe care l-a învestit cu o aură de noblețe și rafinament. Nu-i de mirare atunci că, odată adoptat, acesta câștigă lupta pentru supraviețuire cu adversarul nelatin, iar româna – redescoperindu-și treptat consangvinitatea – se apropie din ce în ce mai mult de lumea romanică.

Influența franceză asupra lexicului neologic românesc a scăzut simțitor azi, când hegemonia mondială a englezei e atât de evidentă. Cu toate acestea, procesul de reromanizare e viu și de durată, aparent paradoxal, dacă ne gândim că engleza e un idiom din familia limbilor germanice, nu romanice. Și totuși, filonul latin este atât de viguros, încât el se perpetuează chiar prin anglicismele recente. Nu mai am spațiu să dezbat acest „paradox”, las pentru episodul următor demonstrația. Până atunci, vă rog să reflectați asupra a trei termeni de proveniență engleză: computer, manager și mass-media pe care intenționez să-i comentez în sprijinul demonstrației promise. Veți vedea cât de actuale sunt versurile lui Alexandru Phillipide, adresate poetului latin Ausonius (310–395), trăitor în castrul roman Burdigala (azi Bordeaux):

Sunt șaisprezece veacuri de la tine,

Mai ard și-acum făcliile latine.



Comenteaza Printeaza

Noteaza articolul


 

 

Suntem peste tot

ziare
ziare-pe-net.ro stiri in timp real!
www.centruldepresa.ro
ziare.com