Călătorie în România: Week-end în Craiova!

publicat in Călătorie în România pe 7 Februarie 2015, 16:59

În acest week-end vă propunem o călătorie în „capitala Olteniei”.

Craiova (în germană Krajowa 1718-1739) este reşedinţa judeţului Dolj, denumită şi „capitala Olteniei”. Conform recensământului din anul 2011 oraşul avea o populație de 269.506 de locuitori.



Localizare: Municipiul Craiova este situat în sudul României, pe malul stâng al Jiului, la ieșirea acestuia din regiunea deluroasă, la o altitudine cuprinsă între 75 și 116 m. Craiova face parte din Câmpia Română, mai precis din Câmpia Olteniei care se întinde între Dunăre, Olt și podișul Getic, fiind străbătută prin mijloc de Valea Jiului. Orașul este așezat aproximativ în centrul Olteniei, la o distanță de 227 km de București și 68 km de Dunăre. Forma orașului este foarte neregulată, în special spre partea vestică și nordică, iar interiorul orașului, spre deosebire de marginea acestuia, este foarte compact.



Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Craiova se ridică la 269.506 locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 302.601 locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (89,49%), cu o minoritate de romi (1,96%). Pentru 8,25% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (91,03%). Pentru 8,11% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.




Antichitate

Timbru comemorativ al primei atestări documentare a Pelendavei
În Craiova de azi se află ruinele străvechii reședințe a tribului geto-dac al Pelilor, Pelendava, încă din perioada 400-350 î.C. Aceasta a fost atestată documentar pentru prima oară pe Tabula Peutingeriana, o hartă probabil din anul 225 d.C.

Castrul roman Pelendava a fost construit în vecinătatea mănăstirii Coșuna, a cărei construcție a fost începută probabil în anii 1442-1443.




Controverse și legende privind actuala denumire a orașului

Originea numelui actual al orașului este subiectul multor controverse și plutește în legendă; singurul lucru care se poate spune cu certitudine este că numele vine de la slavonescul „kralj” (rege, crai). „Craiova” poate însemna ținut, țară, națiune și a fost dată probabil de slavii care au numit așa populația latina-romană din cetatea naturală a Craiovei – națiunea sau ținutul.

După unii, numele ar veni de la Craiul Iovan (Ioniță Asan), mezinul fraților Petru și Asan, care devine pentru o perioadă împărat al celui de al Doilea Țarat Bulgar, dar care, potrivit cronicii grecești a lui Nicetas Choniates Akominatos, este nevoit să se refugieze la sfârșitul domniei la nord de Dunăre, unde devine „domn peste niște vlahi din neamul lui”. Teoria potrivit căreia Craiova devine capitala noii formațiuni pe care a întemeiat-o el este susținută de cercetători ca L. Candea și V. Oghină, dar și de unele legende locale legate de lacul Craiovița și fata craiului înecată. Bogdan Petriceicu-Hașdeu fixează originile numelui orașului în epoca cneazului Ioan, care apare pe Diploma Ioaniților, cnezat înghițit apoi de voievodatul lui Litovoi. Există și o altă legendă locală potrivit căreia, în dealul Sf. Dumitru, un oarecare Iovan, a descoperit în timp ce săpa o fântână un mare tezaur și a devenit rege peste craioveni. S-a păstrat până in zilele noastre în satele din jurul Craiovei (pe dealul Bucovățului și Palilula) expresia „norocos ca Iovan”.

Sub acest nume, așezarea Craiovei apare mai întâi în inscripția de pe mormântul lui Vladislav I, apoi la 1 iunie 1475, într-un hrisov al domnului Laiotă Basarab.

În afara denumirii așezării antice, Pelendava și a numelui celui actual (Craiova), pe teritoriul actual al orașului a mai existat prin cu secolele al VII-lea– al VIII-lea o așezare denumită în latină Ponsiona (pod peste Jiu), denumirea aflată pe o inscripție găsită pe un fragment de stelă în apropierea castrului Pelendava datată din secolul al VII-lea. Acest nume apare și într-o hartă alcătuită în preajma bătăliei de la Nicopole (1396), inclusă într-un manuscris ce se pastrează la Biblioteca Națională de la Paris.



Construcții laice

Casa Băniei este cea mai veche clădire laică existentă azi în oraș, datând din anul 1699; după aprecierile istoricilor de artă, ea continuă una mai veche, din secolul al XV-lea, clădită de Barbu Craiovescu. Refăcută de Constantin Brâncoveanu, Casa Baniei are două nivele, cu camere cu bolți de cărămidă la parter, cu camere și cerdace la etaj. Aici se aduna divanul Craiovei.

În Craiova există mai multe fântâni celebre vechi, printre care:

Fântâna Jianului, construită în jurul anului 1800
Fântâna Purcarului
Fântâna Popova (cunoscută și sub numele de Fântâna Basarabeștilor. Ea există încă de la începutul secolului al XVII-lea, fapt reieșit dintr-un act datând din anul 1613)
După 1800 se încearcă o sistematizare a orașului: se pavează principalele străzi cu bazalt artificial, gresie de Yvoir sau porfir aduse din Elveția, Franța sau Belgia; se fac trotuare, iar pe marginea acestora se plantează pomi.



În 1854 se introduce iluminatul public, prin lămpi cu ulei de rapiță, apoi începând cu anul 1858 se folosesc lămpi cu petrol, pentru ca în 1887, la Teatrul Theodorini, să se aprindă primele becuri electrice, iar din 1896 orașul să aibă propria sa uzină electrică.

Noile clădiri sunt construite în diferite stiluri: renaștere, baroc, clasic, neoclasic, romantic, românesc, de către arhitecți francezi, italieni, nemți sau români. În plastica arhitecturală domină formele caracteristice eclectismului european, în special academismul francez.

O ilustrare a acestui stil la Craiova o constituie „Palatul Jean Mihail” realizat între anii 1899 - 1907 de către arhitectul francez Paul Gottereau, la cererea lui Constantin Mihail - unul dintre cei mai bogați oameni ai României din acele vremuri. Palatul era conceput pentru a servi ca locuință particulară. La construcția sa s-au folosit materiale de cea mai bună calitate: valoroasa stucatură, în parte aurită, luminatoarele, oglinzile venețiene, plafoanele pictate, candelabrele din cristal de Murano, coloanele, scările din marmură de Carrara, pereții tapisați cu mătase de Lyon, lambriurile, mobilierul stil, feroneria, toate dădeau încăperilor un aer de eleganță și gust rafinat. Palatul a fost acoperit cu ardezie și dotat de la început cu instalație electrică și încălzire centrală. Constantin Mihail moare în 1908, iar palatul îi va reveni fiului său cel mic, Jean Mihail.




Palatul Vorvorenilor – actualul sediu al Mitropoliei Olteniei – este un palat cu aspect impresionant, realizat după planurile arhitectului D. Maimarolu; el prezintă influența mai târzie a Renașterii franceze, caracterizată prin acoperișuri mansardate, multitudine de ornamentări și stucaturi, respectiv interioare bogat decorate.

Realizarea fostului Palat de Justiție (astăzi sediul central al Universității) a fost proiectată, în 1890, de arhitectul Ion Socolescu. Edificiul este o ilustrare a neoclasicismului în arhitectură.

O altă construcție deosebită este clădirea fostei Bănci a Comerțului, acum sediul Primăriei Craiovei. Proiectată de arhitectul Ion Mincu, este terminată în 1916 de către elevul său Constantin Iotzu. Clădirea are un interior bogat decorat cu stucaturi, vitrouri, mozaicuri venețiene și grilaje de fier forjat.

O construcție interesantă, viguroasă, cu caractere arhitectonice populare, este fostul Palat Administrativ, astăzi sediul Prefecturii și Consiliului Județean Dolj. Operă a arhitectului Petre Antonescu, această clădire a fost realizată între anii 1912-1913.



Muzeul de artă

Muzeul de artă
Clădirea care adăpostește muzeul a fost ridicată în 1896 după planurile arhitectului francez Paul Gotereau. Unul din principalele puncte de interes ale muzeului este reprezentat de galeria care expune câteva din operele marelui sculptor Constantin Brâncuși. Lucrările expuse aici datează din prima perioadă de creație a artistului, care a urmat Școala de Arte și Meserii din Craiova. În cele două săli ale muzeului afectate cabinetului Constantin Brâncuși sunt expuse șase lucrări: „Sărutul” - realizat în piatră în 1907, „Vitellius” - cea mai veche lucrare a sculptorului, realizată în 1898 din ghips, „Tors de femeie” - lucrare din marmură ce datează din 1909, „Orgoliul” - executat în 1905, „Cap de băiat” realizat în 1906, „Domnișoara Pogany”, „Scaun” și respectiv „Ecorseul” - executat în ghips în 1902.




Alte edificii

TNC
Muzeul Olteniei este unul dintre cele mai cunoscute muzee ale orașului. Înființat în 1915, muzeul este organizat în 3 secții: etnografie, istorie și știintele naturii. Muzeul dispune de un bogat patrimoniu ce cuprinde colecții de numismatică și arheologie precum și diverse obiecte și documente ce ilustrează principalele evenimente istorice ale acestor meleaguri. Muzeul a fost organizat pe baza donațiilor făcute în 1908.

În Craiova interbelică se construiește așa-numită Casa Alba (pe una din laturile grădinii centrale – English Park – realizată în stilul unui scuar londonez), după planurile arhitectului Constantin Iotzu.

Dintre realizările contemporane trebuie amintit noul edificiu al Teatrului Național, inaugurat în 1973, aflat printre primele trei teatre din România, Filarmonica de Stat „Oltenia”, înființată în 1947 (gazda unor festivaluri naționale și internaționale de renume), precum și Teatrul de Operă și Operetă „Elena Theodorini” (fostul Teatru Liric).



Lista reperelor arhitectonice craiovene mai cuprinde:

Parcul Romanescu, care dispune de lacuri, debarcader, restaurante, stadion (Parc), velodrom, teatru de vară, hipodrom, multe specii rare de arbori și plante precum și o grădină zoologică, fiind unul dintre cele mai mari din Europa.
Grădina Botanică a fost amenajată din inițiativa botanistului craiovean Al. Buia, cu scopul de a servi ca bază de studiu pentru studenții facultăților de agronomie și horticultură, dar și ca zonă de agrement. Grădina cuprinde o suprafață de 17 ha și este delimitată pe sectoare distincte: ornamental (aproape 4,5 ha), sistematic, flora globului, economic.
O altă zonă vegetală și turistică deosebită o reprezintă Terasa (Lunca) Jiului, un parc-pădure întins pe o suprafață de peste 60 ha, pe malul stâng al râului Jiu.








Presa
La ora actuală, În Craiova apar 16 publicații, printre cele mai importante ar fi:

craiovaniuz
Ediție Specială
Gazeta de Sud si suplimentul *Anunturi gds
Cuvântul Libertății
Lupa
Indiscret
Revista de cultura Mozaicul
Radical de Dolj
PUNCT OCHIT
Ora de Dolj




Personalități

Nicolae Titulescu
Petrache Poenaru (1799-1875), fondatorul colegiilor naționale din București și Craiova, organizatorul învățmântului național românesc, inventatorul tocului rezervor, brevetat de guvernul francez în mai 1827. În tinerețe a fost pandur în armata lui Tudor Vladimirescu (șef al cancelariei și conțopiștilor), „foaia de propagandă” a armatei lui Tudor Vladimirescu, apărută la inițiativa sa, a însemnat și primul ziar românesc.
Diplomatul Nicolae Titulescu, unicul diplomat din lume ales de doua ori președinte al Ligii Națiunilor (în 1930 și 1931).
Gogu Constantinescu, părintele sonicității
Henri Coandă, inventorul avionului cu reacție, a fundamentat efectul Coandă, important membru al Academiei Regale Britanice
Ilie G. Murgulescu(n.1902 -m.1991),om de știință , chimist , academician român .
Horia Macellariu, contraamiral român, care a luptat în cel de-al doilea război mondial
Matematicienii Gheorghe Țițeica și Traian Lalescu
Astronomul Nicolae Coculescu, fondatorul Observatorului Astronomic din București
Medicii Dimitrie Gerota, Demetru Paulian
Nicolae Vasilescu Karpen, om de știință, fizician, inginer și inventator.
Scriitori: Alexandru Macedonski, Ion Minulescu, Adrian Păunescu, Traian Demetrescu, Gib I. Mihăescu, Alexandru Mitru, Marin Sorescu
Filozoful Constantin Rădulescu-Motru
Constantin Brâncuși a urmat Școala de arte și meserii din Craiova (între anii 1894 - 1898)
Pictorii: Theodor Aman, Constantin Lecca, Dumitru Anghel, Eustațiu Stoenescu, Ion Țuculescu, Corneliu Baba, Francisc Șirato, Sever Burada
Compozitorii Ion Vasilescu, Virgil Popescu (compozitor)
Tudor Gheorghe, cântăreț, compozitor și actor român, Gogu Neagoe (n. 1976), pictor, caricaturist
Jean Negulescu, regizor, scenarist, actor, producător
Titu Maiorescu (1840 - 1917) academician, avocat, critic literar, eseist, estetician, filozof, pedagog, politician și scriitor român, prim-ministru al României între 1912 și 1914, ministru de interne, membru fondator al Academiei Române, personalitate remarcabilă a României sfârșitului secolului al XIX-lea și începutului secolului XX.
Ludovic Mrazek (1867 - 1944), om de știință român, specialist în geologie și în exploatarea petrolului, membru al Academiei Române
Dan Sava (1966-1999), umorist român, membru al grupului de umor Vacanța Mare (1988-1999)
Ioana Bulcă (n. 1933), actriță ,
Dionisie M. Pippidi, arheolog
Actorii:Ion Marinescu (n. 1930-m.1998), Marcel Anghelescu (n.1909-m.1977)



Transport local

Autobuz MAN circulând pe trasa lui 6.
Transportul în comun în orașul Craiova a fost înființat în septembrie 1948 având în parc 2 autobuze primite de la București. La ora actuală Craiova beneficiază de o varietate de trasee rapide, normale, dar și de o linie de tramvai ce se întinde pe o distanță de 18,4 km .




Trasee Tramvai
100. Electroputere – Centru – Calea București – Craiovița Nouă – Peco Severinului
101. Ford Romania – Electroputere – Centru – Calea București – Craiovița Nouă – Peco Severinului – CLF (Marlorex/Succes).
102. Ford Romania – Electroputere – Centru – Calea București – Craiovița Nouă – Peco Severinului – CLF (Marlorex/Succes)– Termocentrala Ișalnița.
Trasee Rapide
E1. Traseu tur: Stația 15 (plecare) - Stația 30 (Cinema) - Stația 10 (Orizont) – bloc 83 – Unitatea Militară – Olimp – bloc F8 – Complex Vechi – Gară (BRD) – Bacriz – Rovine – Vamă Lăpuș – SUCPI – Pasaj Electro – Electroputere – MAT – Shell – Bănie – Spitalul Militar – IRA – Piața Chiriac – Confecții – Liceul de Artă – Stadion – Sfântul Dumitru - Agronomie – Obedeanu – Craiovița Veche – Compania de Apă – Casa Tineretului – Liceul de Chimie – Segarcea – Stația Racheta (sosire)
E1. Traseu retur: Poștă (plecare) - Stația 10 (Orizont) – Stația 30 (Cinema) - Segarcea – Liceul de Chimie – Casa Tineretului – Compania de Apă – Agronomie – Madona – Helin – Spitalul nr. 1 – Confecții – Parc – Piața Chiriac – IRA – Spitalul Militar – Bănie – Shell – MAT – Electroputere – Pasaj Electro – IML – Vamă Lăpuș – Rovine – Bacriz – Gară (Peron 3) – Bloc 41 – Bloc B2 – Olimp – Unitatea Militară – Big Vechi – Poștă (sosire)

Trasee autobuz
1. Gară - Olteț - PECO Romanești
2. Cernele - Piața Centrală - MAT SA
2b. Cernele - Piața Centrală
3. Craiovița Nouă - Teatrul Național - Str. Caracal - Complex Banie – ITMA
3b. Craiovița Nouă - ANL Potelu - Autogara Sud
4. Centru – Preajba
5b. Fantana POPOVA - ANL Parc - Caracal - Piata Centrala
9. Craiovița Nouă - Teatrul Național - Lapuș – Metro
13. Casa Tineretului - Brazda - Gară – Electroputere
14. MAT SA - Centru Olteț - Spitalul nr. 1 - Pod Jiu
14b. Pod Jiu - Centru Olteț - Piața Centrală – Simnic
23b. Centru Olteț - Gară – Dezbenzinare
24. Romanești - Centru Olteț - Spaniei - Rovine - Lăpuș Argeș
25. Gară - Brazda lui Novac - Centru Olteț – Siloz - Centrul Comercial Banie - Selgros
25b. Gara - Brazda lui Novac - Centru Oltet - Siloz - Centrul Comercial Banie
29. Bucovăț - Centru Olteț - Brazda – Gară
29b. Bucovăț - Centru Olteț
Tarife:
Traseu Craiova: 2,0 lei
Traseu exterior (Ișalnița): 3,0 lei





Transport aerian
Craiova beneficiază de un aeroport așezat la ieșirea estică a orașului la 7 km de centru. Destinatiile disponibile de la aeroportul din Craiova :

WizzAir
- Milano Bergamo - 2 zboruri/saptamana, din mai 2013 (4 zboruri/saptamana, incepand cu iulie 2014);

- Londra Luton - 2 zboruri/saptamana, din octombrie2013 (3 zboruri/saptamana, incepand cu iulie 2014);

- Roma Ciampino - 2 zboruri/saptamana (incepand cu iulie 2014);

- Bologna BLQ - 2 zboruri/saptamana (incepand cu iulie 2014);

- Dortmund DTM - 3 zboruri/saptamana (incepand cu iulie 2014);

- Barcelona El Prat BCN - 2 zboruri/saptamana (incepand cu iulie 2014)

CarpatAir
- Roma Fiumicino - 2 zboruri/saptamana din iunie 2013

La aeroport se poate ajunge cu : Autovehiculul personal : Calea București – Electroputere – Metro; Taxi – tarif aproximativ 1,49 lei/km; Transportul în comun: traseul 9 (Craiovița Nouă – Centru – Institut – Spitalul Nr.3 – Hotel Helin – Aeroport – Metro), preț 2,0 lei.

Taxi
În Craiova se poate circula și cu taxiul, orașul având peste 10 firme de taxi.



Învățământul preuniversitar
Printre cele mai importante licee și colegii se numără:

Colegiul Național „Carol I”
Colegiul Național Economic „Gheorghe Chițu”
Colegiul Național „Elena Cuza”
Colegiul Național „Frații Buzești”
Colegiul Național „Nicolae Titulescu”
Colegiul Național „Ștefan Velovan”
Grupuri școlare, licee teoretice, școli de arte și meserii:

Grupul Școlar „Traian Vuia” Craiova
Liceul Teoretic „Henri Coandă”
Liceul de Informatică „Stefan Odobleja”
Grupul Școlar Industrial Energetic Craiova
Grupul Școlar Industrial „Electroputere”
Colegiul Tehnic „Ion Mincu”
Liceul de arte și meserii „Constantin Brâncuși”

Universități
Universitatea din Craiova
Universitatea de Medicină și Farmacie din Craiova
• Universitatea Spiru Haret
• Universitatea Mihai Viteazul




Lista centrelor comerciale din Craiova
Craiova este sediul a numeroase centre comerciale cum ar fi hypermarket-uri și supermarket-uri dar și târguri. În anul 2008 a început construcția primelor mall-uri. În prezent este funcțional doar "Electroputere Parc". Printre centrele comerciale din Craiova se numără și:

Decathlon
Selgros
Dedeman
Arabesque
Aliss Shopping City
Bănie
Auchan(Electroputere Parc) * Auchan (PECO Severinului)
Kaufland (Calea București)
Kaufland (Craiovița)
Lidl
Profi
Carrefour
Penny Market
Metro
Billa
Praktiker
Baumax
Succes




Cartiere
Craiova este împărțită în 17 cartiere. Printre ele se numără și cartierul Craiovița Nouă cu o populație de peste 100.000 de locuitori.

Cartiere Rezidențiale
Cartierul Metropolis
Mara Residence
Ferval Residence
Rezidential Construct
Casa Noastra




Sport
FC Universitatea Craiova
FC Universitatea Craiova este cea mai renumită echipă din Oltenia, câștigătoare a patru campionate ale Ligii I, și de 6 ori câștigătoare a cupei României. Universitatea Craiova este unul dintre cele mai titrate cluburi de fotbal din România fiind și prima echipă românească de fotbal ajunsă în semifinalele Cupei UEFA.

Înființată în 1948, s-a numit inițial Clubul Sportiv Universitar Craiova (CSU Craiova) și a aparținut Asociației Naționale a Studenților din România (ANSR). În 1950 a fost redenumită Știința Craiova, nume rămas și astăzi drag multora dintre suporterii Universității Craiova. Din 1966 până în prezent clubul se numește Universitatea Craiova.

A fost prima echipă din România care s-a calificat într-o semifinală de Cupele Europene la fotbal, în sezonul 1982-1983 și prima echipă din România calificată în sferturile de finală ale Cupei Campionilor Europeni, în sezonul 1981-1982; de asemenea a fost prima echipă din România care a eliminat formații din Germania (FC Kaiserslautern) și Anglia (Leeds United). Echipa joacă pe stadionul Ion Oblemenco din anul 1966, atunci fiind construit, inițial numindu-se stadionul Central. După moartea celui mai iubit dintre jucătorii echipei, Ion Oblemenco, s-a luat hotărârea ca stadionul să preia numele idolului Băniei.

În data de 20 iulie 2011, Comitetul Executiv al FRF a votat dezafilierea echipei Universitatea Craiova, excluderea având la bază faptul că reprezentanții clubului ar fi chemat în instanță forul fotbalistic. Ulterior, Adunarea Generală a FRF a validat hotărârea Comitetului Executiv, iar clubul a acționat în justiție decizia forului fotbalistic.